Prea Cucerniciei Sale, Părinte Adrian Beldianu,
Preot paroh al Mănăstirii "Mihai Vodă" - Bucureşti
R u g ă
de Ion Bogdan Martin
Aud stihirile samoglasnice
Şi mă rog,
Din Dumnezeul Trinitar,
Asupră-ne, să se coaboare Sfântul Duh,
Cel dătător de viaţă,
Şi să ne miruiască,
Să ne mântuiască,
Să ne iubească,
Să ne îmbuneze,
Să ne-ntremeze
Pe noi românii
Şi pe toţi trăitorii
Acestui pământ încercat!
Şi să vedem mai bine,
Să auzim mai bine
Şi să înţelegem mai bine,
Acum şi în vecii vecilor,
Amin!
marți, ianuarie 31, 2012
AVANT LA LETTRE
Avant la lettre
de Ion Bogdan Martin
Teleleici sleite, de vremi şi veaţă,
Înstrăiate în caţaveici c-o statură mai mare
Culcau, din faptul noaptei, marfa ponosită
Pe josu, pe strenţe,
În iarmarocul femeiesc
De la Târgul Cucului
Alimănit la maizăzi de Sf. Gheorghe cel Nou.
Dar aiasta numa’ marţa şi vinerea,
Pe la 1785,
Pre timpul Mavrogheniului fanariot
Care, mărnicosu din fire,
Spre nebunirea bucureşteanului de rându,
Dădese nizam breslei zlătarilor
Să-i înveşmânte în aur
Coarnele cerbilor
De la birja domnească!
Aci, muierile îşi toiau marfa,
Haine vechi – bulendre
Şi pânzături pentru cocoanele scăpătate de la oraşu.
Estimp, târgu’ să împlea
De baraşnici,
Mai ales după prânzare
Ş-atunci, să te ţii tocmeli la bazea,
La mexică şi testemele
Pentru mardalâc.
Care mai de care să facă alişveriş,
Chilipir pentru procopsală.
Când o boace de codană gureşă s-auzi dintre boscârţe,
Şi paos în tot târgu’ să puse.
Ş-aşa ghizdava sfadnic glăsi:
„Bă, mocârţelor, grăim în toatele idiomurile lumii
Da’ în dulcea limbă românească, noi, când am mai rostui?!”
Paosul să sâmţa, cale dă 10 poşte,
Taman până sus în talanga bisericii...
„Lasă!, zisă un voinic, c-o uitătură mânecătoare,
O să vie unu’, Eminescu, fiu de căminar,
Ş-o să-i ştudiruiască pre toţi!”
Şi când baraşnicii auziră aşa minunăţie
Începuseră a urla din afundul rărunchilor:
„Scumpăr Iminescu, scumpăr Iminescu...”,
„Dau mii dă galbeni şi comori pentru Iminescu!”,
„Dau toată avuţia, neamuleee...!”
de Ion Bogdan Martin
Teleleici sleite, de vremi şi veaţă,
Înstrăiate în caţaveici c-o statură mai mare
Culcau, din faptul noaptei, marfa ponosită
Pe josu, pe strenţe,
În iarmarocul femeiesc
De la Târgul Cucului
Alimănit la maizăzi de Sf. Gheorghe cel Nou.
Dar aiasta numa’ marţa şi vinerea,
Pe la 1785,
Pre timpul Mavrogheniului fanariot
Care, mărnicosu din fire,
Spre nebunirea bucureşteanului de rându,
Dădese nizam breslei zlătarilor
Să-i înveşmânte în aur
Coarnele cerbilor
De la birja domnească!
Aci, muierile îşi toiau marfa,
Haine vechi – bulendre
Şi pânzături pentru cocoanele scăpătate de la oraşu.
Estimp, târgu’ să împlea
De baraşnici,
Mai ales după prânzare
Ş-atunci, să te ţii tocmeli la bazea,
La mexică şi testemele
Pentru mardalâc.
Care mai de care să facă alişveriş,
Chilipir pentru procopsală.
Când o boace de codană gureşă s-auzi dintre boscârţe,
Şi paos în tot târgu’ să puse.
Ş-aşa ghizdava sfadnic glăsi:
„Bă, mocârţelor, grăim în toatele idiomurile lumii
Da’ în dulcea limbă românească, noi, când am mai rostui?!”
Paosul să sâmţa, cale dă 10 poşte,
Taman până sus în talanga bisericii...
„Lasă!, zisă un voinic, c-o uitătură mânecătoare,
O să vie unu’, Eminescu, fiu de căminar,
Ş-o să-i ştudiruiască pre toţi!”
Şi când baraşnicii auziră aşa minunăţie
Începuseră a urla din afundul rărunchilor:
„Scumpăr Iminescu, scumpăr Iminescu...”,
„Dau mii dă galbeni şi comori pentru Iminescu!”,
„Dau toată avuţia, neamuleee...!”
joi, ianuarie 12, 2012
Hai cu...
Hai cu...
de Ion Bogdan Martin
Hai cu mine-n nemurire
Sus în deal la mănăstire
Hai cu mine la plimbare
Prin fân proaspăt şi cicoare
Hai cu mine peste ape
Să vedem peştii de-aproape
Hai cu mine la taifas
Ş-om vorbi prin gând şi glas
Hai cu mine-n gara nouă
Să stropim trenul cu rouă
Hai cu mine-n circul vechi
Să ne tragem de urechi
Hai cu mine la femei
Tu cu una, eu cu trei
Hai cu mine, Sigmund Freud, în idilica-mi poveste
Unde visul n-are capăt iar mesajul... te priveşte!
de Ion Bogdan Martin
Hai cu mine-n nemurire
Sus în deal la mănăstire
Hai cu mine la plimbare
Prin fân proaspăt şi cicoare
Hai cu mine peste ape
Să vedem peştii de-aproape
Hai cu mine la taifas
Ş-om vorbi prin gând şi glas
Hai cu mine-n gara nouă
Să stropim trenul cu rouă
Hai cu mine-n circul vechi
Să ne tragem de urechi
Hai cu mine la femei
Tu cu una, eu cu trei
Hai cu mine, Sigmund Freud, în idilica-mi poveste
Unde visul n-are capăt iar mesajul... te priveşte!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)